Simona Sensual - studiu de caz

Cu ocazia curateniei de primavara (desi iarna nu se lasa fugarita), mi-a cazut in mana o revista Tabu din urma cu 2 ani, revista cu care nevasta-mea se mai amuza intre 2 ciorbe, o tocanita si desertul cu care  isi batea joc de silueta noastra. Publicatia ar fi trecut la maculatura (fiindca suntem fani GreenPeace) daca nu vedeam pe coperta ca detine un important interviu cu Simona Sensual(a). Interviul original il puteti citi aici, eu postez o analiza pe text.
Dupa cum spune publicatia, "Simona Sensual s-a luptat să-şi câştige un loc de frunte în imaginarul erotic românesc şi noi suntem de părere că a reuşit. Fostă olimpică la matematică, Simona şi-a dat seama că poate profita de trupul său ascunzându-şi mintea strălucită, astfel că a pozat goală, a prezentat emisiuni TV, a cântat cu Adrian Minune, organizează petreceri şi prezentări de modă. Ba mai mult, ţine un blog de „idei filosofice şi filozofice”, cum îi place ei să spună."Nu stiu cat s-a luptat Sensuala, pesemne e greu sa razbati printre cearceafuri pana in fruntea imaginarului erotic, mai usor era sa ajunga direct in varf... M-am minunat cat de bine a reusit sa-si ascunda mintea cea stralucita (eu chiar am crezut ca nu are deloc!)
Tabu: Te îndrăgosteşti des?
Simona: Nu mă îndrăgostesc des, dar când o fac, durează. Cred că este un defect al meu.Avand in vedere ca din momentul in care a intrat in atentia presei, a schimbat cativa barbati, potentati financiar, e cert ca inca nu s-a indragostit pana acum!
Tabu: De ce vrei să te măriţi?
Simona: Ca orice fată la vârsta de 25 de ani, presată de societate, trebuie să mă mărit.Aici tre sa recunosc ca societatea sta cu gura numai pe fata asta. Ce jafuri armate, ce reduceri de salarii si pensii, alea sunt fleacuri. Maritisul Simonei Sensual e subiectul de importanta nationala, dezbatut pana si in intalnirile la varf romano-ruse (cred ca stiti ca bunicul ei a fost de origine rusa).
Tabu: Ce înseamnă dragostea pentru tine?
Simona: Dragostea pentru mine este un ceva sacru, este singurul mod de a te detaşa de teluric şi să poţi să tinzi spre spiritual. Îmi dă putere să muncesc, îmi dă aripi să zbor, îmi dă încredere în propriile forţe, simt că trăiesc.Deci, daca s-ar indragosti, duduia ar fi cu capul in nori tot timpul, ar munci in fabrica de confectii la rupt ate  masculilor sau in atelierul de lacatuserie la slefuit bara cu mai mult spor. Cu ocazia asta i-am raspuns si  celor  care nu stiau ce presteaza oama muncii.
Tabu: Care e diferenţa dintre dragoste şi sex?
Simona: E o mare diferenţă, dragostea te face să pluteşti, sexul te face atlet.Sa se sesizeze cineva si sa o recruteze pentru viitoarele olimpiade si campionate de atletism! Sigur va creste rezerva de aur a tarii si, in plus, ne aduce si beneficii ca imagine!
Tabu: Dar legătura dintre ele?
Simona: Legătura este biologică, ambele fiind nevoi biologice.
Tabu: Tu îţi pui problema minte-corp?
Simona: În ce raport le vezi pe cele două? Nu îmi pun problema minte-corp, deoarece nu există nici o problemă cu niciuna dintre ele.Eu ii recomand sa se mai gandeasca si, eventual, sa-si repete analizele medicale (inclusiv cele dermato-venerologice). Nimeni nu este perfect, cu atat mai putin un model pentru publicatiile de masculi infierbantati.
Tabu: De ce ai ales să pozezi goală?
Simona: A fost o modalitate de a mă trata de inhibiţie şi timiditate.Aiurea! E mai usor sa pui mana pe un fraier cu bani cand apari despuiata prin toate ziarele, decat daca te apuci sa studiezi la Conservator.
Tabu: Cum îţi place să faci dragoste?
Simona: Îmi place să fac dragoste cum vreau eu.Asa ca doritorii sa se abtina! Sa va dispara din gand fanteziile cu piele, catuse, vibratoare sau mai stiu eu ce! S-ar putea ca fata nu numai sa vrea banii inainte, dar sa si vrea pe datorie! Adica sa-i ramaneti si datori dupa ce beneficiati de serviciile ei. Si daca o mai fii si focoasa, luati bataie ca nu faceti treaba buna (ati vazut ce a patit Mirco cu regina R'n'B, Cristina Spatar)!
Tabu: Ce întrebare ai vrea să ţi se pună şi nu ţi-a pus-o nimeni?
Simona: Cum reuşesc să rămân în picioare după atâtea piedici şi răutăţi ale oamenilor?
Tabu: Şi cum reuşeşti?
Simona: Sub lumina reflectoarelor, nu mulţi cunosc valoarea lui PI. Şi mai puţini ştiu teorema lui Pitagora. Reuşesc prin credinţa în Dumnezeu. Pupici!Intrebarea e gresita din start, fiindca fetei i-au pus-o mai multi! Cat despre ramanerea in picioare, nu inteleg ce legatura are lichefierea creierului sub caldura reflectoarelor, valoarea numarului Pi si teorema lui Pitagora, cand eu credeam ca a reusit sa ramana la verticala tocmai datorita "tepelor" in care s-a asezat! si care au sustinut-o Dar cu pupicii din final m-a spart de tot! Ce mai, curg in valuri! Nu as vrea sa-i cunosc prin intimitatea pupicului tot trecutul glorios!

Read more...

Ajutati-l pe Bear Grylls - Ultimate Survivor

Din ciclul: Unde sunt ostenii tarii?

Am inteles ca cel poreclit Bear Grylls a luptat in trupele speciale, a fost antrenat sa devina un erou, insa asta nu justifica chinurile prin care trece in fata camerelor de luat vederi. Desi nu a vrut nici un inamic sa-i ia mutra-n catare pe fronturile din Irak sau Afganistan, omul a ramas cu sechele de indura toate alea...

Prima ipoteza care mi-a rasarit in minte a fost cea ca a ramas un om al strazii. Puscasul marin american (a nu se confunda cu Marin Puscasu, vecinul de la etajul 2) a luptat vitejeste in Orientul Mijlociu, a batut la fund cativa arabi, le-a violat femeile si le-a impuscat urmasii. Cand s-a intors in tara cu pieptul plin de decoratii a gasit-o pe nevasta-sa in pat cu antrenorul de basket al copilului.

A facut scandal, a facut spume, dar psihologul i-a explicat ca femeia are si ea nevoile ei si nu putea astepta 2-3 ani pana cand se intorcea el din lupta. Daca s-ar fi intors fara bilute, ca arabilor le plac fuduliile celor care se dau la femeile lor?!

Si uite-asa, Bear a lasat in urma toata agoniseala si a cautat sa-si faca un rost, punand in practica ceea ce invatase el mai bine - lectiile de supravietuire pe care le preda la Discovery. Chiar daca doarme prin copaci si mananca gandaci si larve, cineva trebuia sa-i suporte cheltuielile cu biletele de avion spre diferitele destinatii si asigurarea medicala, ca la ce baga in gura intr-o zi, imposibil sa nu faca macar o indigestie sau o hepatita mica.

O alta ipoteza ar fi ca soldatul, indobitocit de regulamentele si educatia militara, nu s-a putut adapta la intoarcerea acasa de pe campul de lupta si a fugit nebun in paduri, unde putea fi singur cu piticii lui. Doar ca postul de televiziune a intuit oportunitatea unei continuari a seriei Rambo si l-a urmarit, convingandu-l pana la urma sa se lase filmat.

Ma enerveaza teribil cameramanul, nu are si el suflet, sa-l mai ajute din cand in cand? Macar sa-i dea un chibrit de Gherla (sa fie reclama pentru fabrica fosta a lui Badea) sa aprinda focul, cand se chinuie Bear ca stramosul de Neanderthal frecand cutitul de pietre... Sau sa-i mai dea cate un sandvis, ca poate i se apleaca de la atata ceafa de furnica si carne cruda...

Daca ajungi sa dormi sub cerul liber, sa rozi coastele serpilor Boa sau piciorusele gandacilor, sa te plimbi prin desert pana lesini de caldura sau sa te tarai prin zapada pana te pisi cubulete, de buna voie, atunci ai nevoie de ajutor. De ajutor de specialitate, psihiatric!

In caz ca medicii dau gres, sa ne rugam pentru sufletul lui, ca mult a mai patimit pe lumea asta!

Read more...

Scurta analiza a injuriilor

Citind la aghiuta cat de mult s-a schimbat moda intr-ale spurcatului, m-a apucat nostalgia. Nu-i pot intelege pe cei care injura "cu tot respectul".
E de mirare cate sudalme contine vocabularul limbii romane si cat de usor poti sa inventezi o sudalma noua, cand ti-ai epuizat repertoriul (desi trebuie sa fii furios rau ca sa reusesti asa ceva), doar prin simpla asociere a anumitor cuvinte cu cuvantul "mama".

Asocierea nu este intamplatoare, fiindca la o analiza a insultelor folosite de vorbitorii de limba romana, dar nu numai, observam ca s-a urmarit in compunerea expresiilor "delicate" tot ciclul vietii.

Parca pentru a nu uita cum a venit pe lume, una dintre cele mai prezente injurii pe buzele romanasului face referire directa la gogoasa (cum o numeste Mircea Badea) mamei celui care l-a suparat. Indiferent cat esti de batran sau de voinic, risti sa fii bagat pe unde ai iesit in 2 timpi si  3 miscari, daca ai avut tupeul sa calci pe careva pe batatura.

Nu este imposibil, daca tinem cont ca in secolul XXI copilul se naste mai avid de informatii decat se nastea pe vremea mea. Daca pe atunci ma jucam cu puta in tarana bucurandu-ma ca inca nu ma scapasem pe mine, acum copilul isi ciuleste urechile inca de cand incepe sa mearga copacel si incearca sa capteze cat mai multe cuvinte noi, pe care nu le aude prea des in casa. Bineinteles ca aici discutam de cazul clasic, al unei familii normale in adevaratul sens al cuvantului, fiindca altfel, daca tac'su se intoarce zilnic de la serviciu cu oprire pe la carciuma din colt, ciulitul urechilor nu mai este necesar. Atunci discutia dintre parinti se poarta pe un ton ridicat si tot ce are micutul de facut e sa bage la cap!

Odata acumulat bagajul minim de cunostinte, trebuie impartasit partenerilor de joaca, imediat ce pustiul e in stare sa formeze propozitii. Faza aceasta are loc pe la varsta de 5-6-7 ani, cand copilul incepe sa fie lasat nesupravegheat la joaca. Daca acum 20 si ceva de ani ne trageam suturi in fund si castane, ca intre baieti, sau chinuiam fetele tragandu-le de codite, acum Fernando isi baga cu sete "poala" in tot ce misca , ba chiar a invatat-o si pe prietena sa Monalisa sa se laude la fel, chiar daca sexul ei e altul, fiindca e cool.

Imediat ce merge la scoala, puiul de roman se bucura de integrarea intr-o comunitate mai mare. Pentru a impresiona mai mult, nu numai ca invata cuvinte noi de la cheflii ce-si pierd timpul la terasa de vis-a-vis de scoala , dar afla ca isi poate baga "piciorusul" si "bilutele" in mult mai multe orificii. Si n-o sa va vina sa credeti, dar am auzit si pitipoance bagandu-si ce au ele mai de pret (si nu ma refer la tampoane) in nasul unora! :-(

Lucrurile se schimba cand pustiul devine adolescent si incepe sa-si umfle muschii. Atunci nu-si mai baga, ci ii da pe altii in comorile lui. Oricat vi s-ar parea de bizar, cred ca asta e o dovada de maturitate sexuala prin recunoasterea faptului ca ar trebui sa-i mai creasca bogatiile.

Din pacate, momentul casatoriei nu a insemnat decat un alt motiv pentru nascocirea altor injurii inspirate din viata cea de toate zilele, de data aceasta fiind implicata aleasa dusmanului, careia toti se ofera sa-i faca si sa-i dreaga.

Sarim peste evenimentul nasterii unui copil (mai ales daca e fata), intrucat aici nu-si are loc pornografia infantila. :-)

Odata cu trecerea timpului, si romanasul se schimba! Simte ca i se apropie sfarsitul, nu mai umple frigiderele altora cu carne, ci incepe sa se gandeasca la cele sfinte. Si atat de mult il chinuie gandul vietii de apoi, incat pomeneste de simbolurile credintei ori de cate ori isi da cu ciocanul peste deget, se cearta cu cineva sau, pur si simplu, se constipa. Si ca sa aiba companie si pe lumea cealalta, cheama la apel toti mortii celui care l-a suparat. Insa tot in asociere cu cuvantul "ma-tii", spus apasat, printre dinti.

Deocamdata e un mister de ce intotdeauna se face referire la mama. Nu porneste totul de la tata?

Read more...

Nerecomandat gurmanzilor

Intotdeauna am fost ferm convins ca pentru a hrani o populatie atat de numeroase cum e cea chineza, China nu putea renunta la comunism si la dictatura. Introducerea capitalismului i-ar fi facut sa se manance intre ei (din cate stiu, in istoria lor recenta a existat si o astfel de perioada).

Unde i-a adus criza mondiala va arata Diana!

Read more...

Cat te costa o greseala?

De Banel Nicolita cred ca ati auzit cu totii. Il stiti, e baiatul acela brunetel, care aduce un pic a zombi, de la Faurei, care a visat sa ajunga un mare fotbalist. A fugit de la scoala, a jucat fotbal descult printre gastele de pe islazul comunal, mai tarziu a rupt tenisii de Dragasani pe maidan alergand dupa minge... cert este ca a muncit mult sa-si vada visul cu ochii.
Dumnezeu i-a rasplatit devotamentul si perseverenta si nu l-a lasat de izbeliste la Avantul Faurei, ci cum-necum, l-a transferat de la Dacia Unirea Braila la Poli Timisoara si apoi la Steaua Bucuresti.

La Steaua, Banel a vrut sa demonstreze ciobanului suprem ca merita sa joace titular. El e omul care fuge cat toata echipa, de se crucesc scounterii straini cand il vad. Ba unii, suporteri ai echipelor adverse, au nascocit ca-l are pe dracula-n el (pesemne si fiindca l-au vazut nitelus mai negru).
Profesionist adevarat, fotbalistul nu pleaca urechea la rautatile oamenilor si isi vede de treaba. Cara mingile primite la mijlocul terenului pana in careul advers, e omul care sprijina atat apararea, cat si atacul, e piesa fara care mecanismul Stelei devine greoi. E omul potrivit la locul potrivit, reusind chiar sa marcheze goluri decisive de cateva ori. El centreaza, el da cu capul, cum spune vorba. Si face asta de cativa ani buni!

Credeti ca este apreciat pentru toata munca aceasta de Sisif? Ei bine, nu! A fost de ajuns o singura greseala, o pasa neglijenta data portarului in momentul cand goalkeeperul se incheia la ghete, o minge care a intrat in poarta si a insemnat un autogol in returul cu Real Madrid din Champions League.

Acel autogol a sters cu buretele tot ce a facut bine Banel pentru echipa si pentru fotbalul romanesc. Suporterii dau in damblageala cand ajunge mingea la el, isi pun disperati mana la ochi si privesc faza printre degete cand Nicolita apare in careul propriu, ba chiar i-au dat o serie de sfaturi (atribuindu-le lui Lacatus) pe pagina echipei Steaua, incercand sa-l faca sa inteleaga ca trebuie sa stea cat mai departe de poarta echipei sale.

Nu e chip sa ajunga la minge, ca toti suporterii ii arata cu ambele maini poarta spre care trebuie sa alerge, nu are voie sa piarda o minge, ca imediat i se reproseaza ca nu e bun decat de inscris autogoluri. Eu zic ca si-a ispasit pedeapsa si ar trebui iertat! Oricum, peste 10-20 de ani, lumea isi va aminti de el ca fiind cel care dadea autogoluri, si nu ca cel care a calificat Steaua in Liga, marcand in preliminariile cu Galatasaray.

Read more...

Pacalicii de copii

Despre ce te asteapta cand apelezi cu incredere la invatamantul romanesc pentru a-ti educa urmasii am mai scris, dar intre timp m-am lovit de o alta problema, pe care vreau sa o discutam (chiar daca nu aveti inca puradei :-), ma intereseaza opinia voastra).
Nu numai in scolile primare, dar si in gradinite au inceput sa se invarta tot felul de "baieti destepti" (mai mult sau mai putin, dar daca asa i-a numit dom' presedinte, asa le voi spune si eu) care, cu acceptul cadrelor didactice (si cred ca si al directiunii, dar total dezinteresat), organizeaza fel de fel de concursuri si olimpiade cu titluri care mai de care mai pompoase, gen "Olimpiada Istetimii" sau "Olimpiada Micilor Talentati" etc., de te face sa crezi ca plodul tau e undeva sub arborele evolutiv daca nu participa la asa ceva.
Toate bune si frumoase pana aici, orice intrecere e binevenita, mai ales pentru cei mici, deoarece le dezvolta spiritul competitional, capacitatea de memorare.
Doar ca inscrierea la aceste intreceri este conditionata de o taxa de participare, nu substantiala (de regula 10 lei), dar pic cu pic se face oceanul mare, bani care sunt folositi atat pentru organizarea competitiei (care se desfasoara tot in sala de clasa a celor mici), cat si pentru premierea lor. :-)
La data si ora stabilita vine un nene, da participantilor dornici de recunoasterea oficiala a IQ-ului lor cate o pagina trasa la copiator (ati observat ca nu am spus Xerox) continand cateva jocuri logice sau intrebari de cultura generala, le explica ce au de facut si ii lasa in treaba lor.
El mai bea un pahar de suc sau de apa, mai face o gluma cu "doamna" (daca e tanara si frumoasa, poate chiar are tupeu sa o invite la o cafea, ca si el e, de obicei, tanar, nelinistit si nesatisfacut in dragoste), se mai plimba vreo 10 minute printre banci, dupa care aduna lucrarile, sa nu-i lase pe cei mici sa se strofoce prea mult - daca, Doamne fereste, li se incing neuronii!
Imediat corecteaza lucrarile, il desemneaza pe cel mai destept dintre progenituri, imparte diplome de participare, tot la copiator facute, tuturor copiilor (strategie de marketing, ca-i motiveaza sa mai participe si la alte concursuri), eventual ii da una mai frumos colorata castigatorului, isi ia banii si pleaca!
Nu mai e ca pe vremea mea, cand olimpiada era una singura, era pe discipline, si nu ajungeau acolo decat cei mai buni dintre cei buni!
Ce a castigat copilul? Experienta in participarea la concursuri si o foaie volanta, eventual, daca e vreun pui de Einstein (puiut de Crevedia sa nu fie!), frumos colorata!
Ce a castigat "nenea"? O suma frumusica adunata numai intr-o ora, pe care un vanzator de butic o castiga, poate, intr-o luna de prestat. Plus ca ar putea beneficia si de bonus, daca "doamna" invitata la cafea e gasculita si cade repede pe spate. :-)

Read more...

Cum sa faci bani pe net

Stiu ca e plin internetul de tot felul de specialisti care va explica cum sa faceti bani pe net. Si multi dintre ei se lauda cu banii castigati din munca lor pe net. Am citit si eu, am urmat sfaturile (cele mai bune mi se par cele de aici, aici, aici, si lista poate continua), dar treaba nu tine. Undeva, pe la mijlocul lantului, ceva se rupe!

Ca sa incepi sa castigi bani, trebuie sa ai trafic. Ca sa ai trafic, ori bagi numai pornache, ori trebuie sa ai un site foarte bun, adica un domeniu propriu , cunostinte de SEO, articole interesante, etc. Pentru asta trebuie sa investesti timp si bani. Si chiar si asa, vizitatorii ti-i faci in timp. Si, cu atat mai mult, ai de asteptat clientii dornici sa publice reclame pe pagina ta.

Satul sa astept atata timp, am baut vreo 2 litri de cafea, nu am dormit cateva nopti, mi-am pus mintea la contributie si am gasit solutia. Asezati-va bine pe scaun, cascati ochii mari si cititi!

Cum poti sa faci bani pe net in cel mult 90 de zile!
- In primul rand, dupa ce te-ai asigurat ca ai conexiune la internet, iti faci un cont de mail (recomand yahoo, dar poate fi folosit si gmail, hotmail sau ce mai stiti voi), daca nu ai deja unul. Atentie! Pasul acesta trebuie urmat, chiar daca deja aveti un cont pe hi5.com, sentimente.ro sau neogen. :-) . Si trebuie sa retineti adresa de mail!
- Scrieti intr-un editor de text un Curriculum Vitae in care sa specificati noua voastra adresa de mail. Daca deja aveati o adresa de mail si un CV redactat, puteti sari peste aceasta etapa.
- Deschideti browserul de internet si scrieti in fereastra de cautare cuvantul job si orasul in care locuiti sau in care vreti sa castigati bani. Recomand sa fie bifata optiunea cautarii doar in propria voastra tara.
- Alegeti unul dintre rezultatele afisate si deschideti pagina cu oferte de munca, dupa care le selectati pe cele din domeniul care va intereseaza.
- Incepeti sa aplicati la joburile ce va convin, fie prin completarea unui CV on-line, fie prin trimiterea celui scris in prealabil.

Acum ramane doar sa asteptati sa fiti contactati! Nu uitati sa lasati telefonul deschis si, mai ales, sa verificati zilnic mailul, pentru ca angajatorii sa poata lua legatura cu dumneavoastra. Aaa, si trebuie sa le urmati intocmai instructiunile!
Prin metoda mea, in cel mult 90 de zile de la inceperea activitatii veti primii primii bani. Sub forma de salariu! Avantajul acestei metode este ca obtineti venituri impozitate inca de la inceput!

Read more...

Esti TU!

Read more...

Un cocalar atipic

Il vad in fiecare dimineata iesind pe bancuta din fata blocului cu paharul de cafea in mana sa-si savureze tigara. Lasa paharul de plastic pe scandura innegrita de ploaie a bancii si-si scoate o tigara Kent pe care o aprinde si o pufaie privind superior vecinii care ies din bloc in drum spre munca.
Plec la serviciu, dar stiu ca seara, cand ma intorc, el e acolo. De data asta vorbeste zgomotos la mobil. Tine telefonul, desi nu e ultimul racnet, perpendicular pe ureche, sa auda si pitipoancele din jurul lui ce discutie importanta are el.
Nu are haine de fite, cercei in nas sau urechi, dar poarta si el pantofi lungi, cu varfuri ascutite, asortati la pantaloni albi, tot timpul albi, indiferent daca afara ploua, de acelasi alb ca si tricoul cu doua numere mai mici pentru a-i dezvalui muschii, desi fizicul sau nu impresioneaza cu nimic, albi ca si geaca de piele, carata trendy pe umar indiferent de vreme.
Isi trece mereu mana prin parul tuns scurt si dat cu gel pe spate, in timp ce fredoneaza manele pustoaicelor ce-l privesc ca pe Banderas si-si uda absorbantele daca el le arunca vreo ochiada. Povesteste mandru amicilor ce job meserias are, cum joaca el conquiztador (desi ma indoiesc) si pe cine ar vrea sa vada in playboy.
Ce il scoate din randul cocalarilor e nevasta. De fiecare data cand il striga, fuge imediat in casa!

Read more...

Halatul... cat e halatul?

Pentru o pereche de pantaloni, croit si cusut, cu materialul tau, un croitor decent a ajuns sa ceara cam 100 de lei (adica un milion de lei vechi). Nu stiu care mai este pretul metrajelor, dar cred ca daca mai adaugi vreo 50 de lei si pentru 1.20-1.30 m material, sari usor de 150 lei/pereche pantaloni de comanda.
Atata timp cat piata e plina de pantaloni la 50-100 de lei si din sumedenia de sortimente e imposibil sa nu gasesti ceva pentru tine, ma intreb cate persoane mai apeleaza la un croitor, pentru o pereche de pantaloni la comanda? Presimt ca si croitorii vor devenii specii rare si pe cale de disparitie, ca si remaiorii de ciorapi sau ceasornicarii.

Read more...

Cel mai tare concert rock

Sunt in jur de 15 spectatori. Nu cred ca justificau nici amplasarea scenei acolo :-))
De aici

Read more...

Oh, brad frumos

Priveam ferestrele blocurilor si vedeam o explozie de luminite colorate. Desi mai erau cateva zile pana la Craciun, multi impodobisera deja bradul. Unii l-au ornat de cateva saptamani, altii l-au pastrat asa de anul trecut. Farmecul copilariei a trecut. Magia Craciunului dispare incet-incet. Mai ramanem sa le spunem copiilor ca Mos Craciun nu exista si, apoi, uitam si sarbatoarea asta.
Cand eram mic (asta insemnand pana pe la 5-6 ani), nu asistasem niciodata la impodobirea bradului. Parintii aveau grija ca in Ajunul Craciunului, dupa ce-si terminau colindatorii treaba, sa ma trimita mai devreme la culcare. In toiul noptii ei impodobeau bradul si-mi asezau cadourile sub el, lasandu-ma sa cred in povestea mosului, care ma rasplatea pentru cat de cuminte fusesem in anul respectiv. Conjunctura era favorabila, deoarece ma intalnisem o data cu doi mosi aghezmuiti pe scara blocului care mi-au daruit un mar pentru ca le-am spus o poezie.
Surpriza era cu atat mai mare cu cat darurile erau ceea ce-mi doream (si acum ma mai intreb cum faceau rost de unele pe care le ceream doar cu o zi inainte). Dorinta de a-l prinde pe Mos Craciun si a-i fura sacul cu jucarii (cred ca noi, romanii, ne nastem cu gena asta de infractori) era atat de puternica, incat puneam tot felul de capcane prin camera pentru a ma trezi cand avea sa intre.
Bineinteles ca eu nu reuseam sa ma trezesc niciodata, desi se starnea un adevarat cutremur cand cadeau pe parchet toate masinutele, maimutele, cuburile si ce mai cladeam eu pe acolo (tin minte ca aveam si vreo doua gantere de juma’ de kil), de ma injurau vecinii pana la Boboteaza pentru spaima trasa.
Acum nu mai avem timp sa pierdem noptile cu impodobitul bradului. Pentru multi dintre noi Craciunul e o simpla sarbatoare, daca nu chiar o zi obisnuita. Bradul impopotonat cu cateva zile inainte nu mai are nici un farmec, nu mai simbolizeaza nimic. Si atunci, de ce sa-l mai impodobim?

Read more...

Cat de gratuit e invatamantul romanesc

Taguri: Da un leu pentru buzunarul meu

Desi se bate moneda pe tema invatamantului gratuit in scolile de stat romanesti, puiul de daco-roman nu a beneficiat niciodata de binefacerile unui astfel de sistem, cel putin de cand sunt eu.
Pe timpul scolarizarii mele trebuia musai sa platesc fondul clasei si fondul scolii, altfel riscam sa fiu prezentat in fata clasei drept exemplu negativ si sa fiu exclus din cadrul grupurilor participante la activitati extrascolare, ca mersul la teatru, la film, la spectacole sau, pur si simplu, la aeroport (scoala mea se afla aproape de aeroportul Bacau, astazi devenit international, dar pe atunci acolo ateriza doar Ceausescu, cand venea in vizita de lucru, in restul timpului pista fiind folosita pentru orele de studiu ale naturii sau PTAP – pregatirea tineretului pentru apararea patriei, cand mai trageam si cate un fotbal), eram dezonorat prin confiscarea cravatei de pioner si discutat la sedintele de detasament.
Fondurile erau sume fixe si erau folosite la diverse achizitii pentru infrumusetarea clasei sau a scolii (perdele, ghivece cu flori, fete de masa pentru catedra, lambriuri, etc), mici reparatii (inlocuirea unei broaste de usa stricate sau a unui indicator rupt de palma vreunui elev sturlubatic) sau alte lucruri necesare (sapun, hartie igienica, trusa sanitara) hotarate de comitetele de parinti si care aveau darul de a ne face orele petrecute la scoala mai atragatoare.
In invatamantul post revolutionar fondurile au ramas ca denumire aceleasi, dar sumele nu mai sunt fixe si sunt tot mai greu de aflat destinatiile spre care se indreapta.
Inca de cand iti inscrii copilul la camin, afli ca, pe langa suma destinata alimentatiei zilnice, mai trebuie sa duci LUNAR servetele umede, servetele uscate, hartie igienica, sapun lichid, spirt, pahare de unica folosinta etc. Laudabila initiativa de a-i invata igiena pe cei mici (cu toate ca acum nu li se mai verifica batista si unghiutele taiate), dar cantitatile mi se par exagerate pentru un copil care sta acolo cateva ore pe zi, 20 zile pe luna (daca aveti copii de gradinita, intelegeti ce spun!).
Componenta comitetelor de parinti se face dupa criterii bine stabilite de catre educator, invatator sau diriginte, si in pozitiile cheie ajung, de obicei, persoane care se simt indatorate fata de institutori vis-à-vis de nazbatiile sau inteligenta copilului copilului detinut, fiindca nu inteleg ca plodul lor trebuie pedepsit pentru greselile facute.
Bunaoara, la clasa piticutei mele, la propunerea “doamnei” si cu sustinerea comitetului de parinti s-a hotarat schimbarea usii de lemn cu una metalica, fiindca ofera o mai buna etansare si se inchide/deschide mai usor de catre copii. Nu am fost impotriva, desi nu stiu de ce etansare era nevoie atata timp cat clasa are ferestre termopan si nu cred ca e mai usoara manevrarea unei usi metalice, considerabil mai grea decat una din PFL, de catre copiii de 5 ani. Dar nu am inteles de ce scoala nu a contribuit cu nimic! Copiii cresc si pleaca in alta clasa, usa ramane acolo!
La fel, se strang bani pentru mocheta, perdele sau material didactic (planse, carti, etc), si nu mai vorbesc de ocaziile speciale, ca ziua “doamnei”, Craciunul, Pastele sau Ziua Femeii, cand sefa comitetului de parinti (de obicei o tanti fara ocupatie, dar cu un sot suficient de prost pentru a o intretine si a-i sponsoriza mofturile) stie exact ce cadou si-ar dori “doamna”.
La fel ca pe vremea mea, copiii proveniti din familiile nevoiase (si sunt tot mai multi in tara noastra, e celebru cazul fetitei ce venea flamanda la scoala si lesina in timpul orelor, doar pentru ca parintii nu-si permiteau sa cumpere un fruct sau un sandvis) sunt marginalizati, si cred ca ar trebui sa li se dea si lor o sansa.


PS: A nu se intelege din postul asta ca sunt vreun cetatean fara posibilitati financiare sau vreun urmas de-al lui Hagi Tudose, dar sunt revoltat de nedreptatile pe care le sufera cei mici, nevinovati!

Read more...

Si eu sunt o cioara

Sunt unul dintre miile de cititori ai blogului lui Cabral. Mi s-a parut un tip ok de la primul articol, m-a incurajat cand am avut nevoie, am ras cu el cand se autoironiza in privinta culorii pielii, e alaturi de toti cei aflati in dificultate, e mai mult decat o persoana publica, e un prieten. Nu ai cum sa nu-l simpatizez!
De aceea am ramas consternat cand am auzit aici ca oligofrenul de Florin Petrescu de la Vacanta Mare, care nu a jucat doar rolul de retardat Axinte, ci s-a interpretat pe sine, s-a gasit sa faca “glume” la adresa lui Cabral pe un post public, cu acceptul tacit al realizatorului emisiunii (daca nu v-ati prins, e vorba de Brancu, alt fomist).
Nu ca ciorile ar fi niste vietati fara insemnatate, la urma urmei au si ele rolul lor pe pamant, sunt unii dintre sanitarii ecosistemului, dar e o rusine sa cataloghezi un om doar dupa culoare pielii. Atata timp cat tu nu ai ridicat un deget pentru a face tara asta mai frumoasa, nu ai ajutat un copil aflat pe patul de spital, nu lasi nimic in urma ta, nu ai dreptul sa judeci.
De aceea prin postul asta ma declar solidar cu Cabral. Si eu sunt o cioara! Nu sunt negru, dar traiesc in tara asta, printre ciori!

PS. Daca Dumnezeu ar fi fost cioara, pesemne ca mama lui Petrescu nu ar fi putut procrea!

Read more...

Meserii banoase

In zilele cand tin masina in service  si circul cu transportul in comun, ma crucesc sa vad cati oameni de bine merg cu nashul (mai ales dimineata, intre orele 5-6, cand incep fabricile – atatea cate mai functioneaza – schimbul 1). Nu vreau sa-i bag pe toti in aceeasi oala, s-a intamplat de vreo 2 ori sa nu-mi mai gasesc biletul si nici de-a dracu’ nu gasesti vreo caserie deschisa la ora aceea, dar nici neam de controlor.
La un calcul simplu, avand in vedere ca biletul e 1.8 lei punem spaga la 1 leu, cu 10 cotizanti la cursa de 1 ora (sa zicem ca traseul e dintr-un capat al orasului la celalalt), un sofer de autobuz sau microbuz se trezeste cu un surplus de 80 de lei in buzunar in fiecare zi a programului sau de lucru. Daca imparte ciubucul cu cel care ii mai face control din cand in cand (ca am vazut si faze din astea, si toti impricinatii fara bilet aratau cu un gest discret al capului spre sofer, iar conducatorul auto avea grija sa puna si el ceva intre foile “organului” cand semna procesul verbal) si tot ii raman 40 de lei, care intr-o luna inseamna o suma frumusica. Mai mare dragul sa te duci la serviciu!

Read more...

Dorel, VisUrat si alcoolul la volan

In urma cu ceva timp, Visurat prezenta pe blog o fotografie in care el bea o bere in timp ce conducea masina, specificand ca pentru asta s-ar muta in Austria (aluzia e ilara, fiindca si la noi poti bea mai multe beri in timp ce conduci, problema e ca s-ar putea sa ramai fara permis).

Nu vreau sa discut aici despre circul pe care l-a facut Mircea Badea in emisiunea sa (“In gura presei” – pe care-l puteti vedea pe blogul lui VisUrat) si reactiile blogosferei, care il ameninta ca-i publica iar numarul de telefon (a lui Badea). Fie vorba intre noi, cred ca baiatul asta isi schimba numerele la fel de des ca ciorapii.

Vreau sa va povestesc o intamplare care arata de ce la noi nu se poate legaliza picatura de alcool la volan si cred ca imi veti da dreptate.
Pe la inceputurile mele in campul muncii, cand oamenii abia uitasera de revolutie, dar ramasesera cu sechelele comunismului, si in fabrica in care m-am angajat s-a puse problema reinfiintarii cantinelor muncitoresti.
Si pentru ca negocierea contractului colectiv de munca pe anul respectiv sa decurga bine, pe langa sponsorizarea de catre firma a meniului (era vorba doar de un singur fel de mancare, acelasi la toti), s-a hotarat si alocarea a una bucata sticla de bere pe cap de persoana (vezi, cica sa stinga setea, ca mancarea era cam condimentata).
Problema a inceput in momentul in care Doreii insetati au invatat ca trebuie sa ia masa alaturi de onorabilele doamne colege (mesele erau de 4 locuri) sau de colegii antialcoolici sau care se tratau cu antibiotice. Din acel moment, Dorel nu mai consuma doar o bere, ci doua sau chiar trei, dupa cum ii era norocul, care baute la repezeala (pauza de masa era, totusi, doar de 30 de minute) si combinate cu tigara de dupa, il cam agitau (sau ii puneau in pericol echilibru – dupa caz), si puneau in pericol insasi realizarea produsului intern brut.
De aceea nu sunt de acord cu acceptarea consumului uneia sau a mai multor sticle de bere de catre conducatorii auto.Pentru ca suntem romani, si avem constiinta in plina transformare catre una europeana, unii dintre noi nu vor sti cand sa se opreasca. Si un Gigel de asta poate intra oricand cu masina in tine sau in familia ta. Plus ca chestia asta ar costa statul niste bani in plus pentru efectuarea analizelor sangvine, deoarece nici unul nu va recunoaste ca a baut mai mult de sticlele admise.

Read more...

Cum te transformi in criminal

In Bacau, un tip a fost ranit si un altul ucis de catre vecini pentru ca au organizat o petrecere in garsoniera lor si muzica (prea tare) a deranjat colocatarii.

Nu vreau sa caut circumstante atenuante criminalilor, imi pare rau ca s-a ajuns la moarte de om, dar uneori si eu ajung la exasperare din cauza vecinilor care organizeaza petreceri (uneori si in mijlocul saptamanii) la bloc, fara a se gandi ca poate ceilalti sunt obositi si vor sa se odihneasca, merg a doua zi la serviciu, sau pur si simplu nu vor sa asculte genul de muzica pe care-l prefera cheflii (in general, manele).
Bineinteles, primul impuls este sa te duci la usa lor si sa-i rogi sa dea muzica mai incet, eventual sa le explici si motivele pentru care vrei asta, dar de cele mai multe ori ti se rade in nas si distractia continua mai abitir, sau, profitand de numarul superior de petrecareti, mai esti si amenintat.
Urmatorul pas este sa suni la 112, faimosul numar de urgenta al romanilor, care se deosebeste de 911 american prin faptul ca, dupa ce explici operatoarei problema si-i dai toate datele, astepti sa fii redirectionat catre sectia de politie cea mai apropiata, unde trebuie sa porti acelasi dialog.
Dupa ce esti incredintat ca un echipaj va ajunge acolo in cateva minute, astepti (de cele mai multe ori in toiul noptii, ca te-a trezit galagia pe care o fac vecinii) somnoros sa vina echipajul, sa le explici si lor de ce i-ai chemat, sa le dai buletinul si apoi, sa fii instiintat de ce masuri au luat.
Dupa tot deranjul asta, pe nervii si banii tai (chiar si benzina pe care o consuma echipajul pentru a se deplasa pana la locul reclamatiei este platita tot din taxele pe care le platesti constiincios bugetului de stat), vecinul se alege (aproape invariabil) cu un avertisment, chiar daca in sustinerea cauzei tale apar si alti vecini de buna-credinta, deranjati de lichelele indragostite de petreceri, care incearca sa convinga echipajul de politie ca nu e prima data cand se intampla ca somnul sa le fie tulburat de respectivii.
Si toate astea pentru ca dupa cateva zile, indivizii sa uite de toate avertismentele si sa o ia de la capat, fara cea mai mica teama.
Nu mai spun ca, o data, dupa multe insistente si vorbe grele adresate Politiei romane, agentul de politie a catadicsit sa-l amendeze pe nenorocit si drept urmare am facut o noapte alba, fiindca dobitocul a inteles din asta ca daca tot plateste amenda, poate sa se distreze in continuare, si mi-a sarit in cap toata dimineata, pentru ca nu mai putea primi o sanctiune pentru aceeasi fapta, in aceeasi zi.
In concluzie, iata de ce un om, pe care-l stiai bun vecin, calm, de treaba si la locul lui, isi poate pierde mintile si poate ajunge la inchisoare din cauza unui cretin, care nu intelege ca pentru petreceri s-au infiintat restaurante, baruri, cluburi, etc.

Read more...

Zambeste!

Maine poate fi mai rau!

Read more...

Cum se impacheteaza un tricou

Probabil ca multi dintre noi nu stim multe lucruri minore, carora nu le dam importanta, cu toate ca ne lovim de ele zi de zi. Iata, de exemplu, cum se impacheteaza un tricou:

Read more...

Ghid turistic

Daca nu ati plecat inca in concediu, dar aveti de gand sa o faceti si nu stiti unde sa va cazati, aruncati o privire pe www.hoinari.ro.
Gasiti acolo atat date de contact ale unitatilor de cazare, cat si parerile celor care au fost cazati acolo, si puteti sa va faceti o impresie despre locatia respectiva. Personal mi se pare un site foarte util, mai ales cand vrei sa vizitezi locuri noi si nu cunosti unitatile de cazare din zona.

Read more...

De'ale mele

Deoarece mutarea mea pe domeniu propriu a esuat (cel care se ocupa de buddy.info a disparut si m-a lasat doar cu un fisier text pe care habar n-am cum sa-l folosesc), m-am reintors pe blogspot, care se dovedeste o platforma mult mai simplu de utilizat si mai sigura pentru neinitiati ca mine ;-)
Voi incerca sa aduc aici si o parte din ideile publicate deja dincolo, pe care am reusit sa le mai culeg de prin salvarile xml facute. Bine mai zice tata: "Oaia care nu-si pazeste lana, s-o manance lupii!"

Read more...